Simbata 16 februarie are loc lansarea oficiala a DVD-ului cu filmul 4 luni 3 saptamini si 2 zile.

Intreaba orice-ti trece prin cap! La DIVERTA din Plaza Romania, de la 16.30
De la ora 16 30, la sediul DIVERTA din Plaza Romania, Anamaria Marinca, Laura Vasiliu, Vlad Ivanov si Cristian Mungiu vor raspunde intrebarilor venite din public, vor da autografe si vor povesti prin ce au trecut de la Cannes incoace.

Intrebarile pot fi lasate direct la magazinul DIVERTA din Plaza Romania sau pot fi trimise la adresa de e-mail 432@mobrafilms.ro. Pe 16 februarie, autorii celor mai simpatice zece intrebari vor primi cadou un DVD cu filmul.

Cei prezenti la eveniment vor putea vedea in premiera secvente si cadre suplimentare neincluse in film si trailere ale filmului din diferite colturi ale lumii.
(more…)

Librariile Cărtureşti
Reteaua de magazine Media Galaxy
Reteaua de magazine Altex
Magazin on-line www.e-gift.ro
Magazin on-line www.mymovie.ro

Awards - chronological order

1) Palme d’Or Cannes Film Festival 2007

2) International Critics Prize by FIPRESCI at Cannes Film Festival

3) FIPRESCI’s Grand Prix - Best Film of the Year 2007 – awarded at San Sebastian Film Festival

(more…)

Despre Final

Secventa de final a filmului e filmata in doua locuri diferite. Partea de hotel e filmata la Astoria, pina cind Anamaria Marinca se indreapta catre restaurantul hotelului unde are loc o nunta. Iar secventa de restaurant in sine e filmata saptamini mai tirziu la Restaurantul Viilor din Bucuresti. Ne-am frasuit mult pina am luat decizia asta – ne doream initial sa filmam intr-un singur loc ca sa nu distrugem emotia crescinda a actorilor – insa nu s-a putut altfel.

Finalul conteaza intotdeauna foarte mult pentru mine iar filmarea finalului la 432 a fost chinuitoare. Pregatirea secventei a durat foarte mult, filmarea s-a intins tirziu in noapte si, cu fiecare minut care trecea, presiunea echipei asupra mea si a actorilor devenea apasatoare. Sint multe momente in producerea unui film cind te simti foarte singur si foarte apasat – te incapatinezi sa obtii emotie de la actori si un cadru cit mai bun lucrind in mijlocul unor tehnicieni care nu-si doresc decit sa se incheie odata filmarea ca sa plece acasa. (more…)

V. Despre sunet

Catre finalul filmului, exista o secventa in care Anamaria Marinca arunca la gunoi o geanta. Pentru mine, sunetul alunecarii gentii in jos pe ghena si, mai cu seama, bufnitura de la capat, erau foarte importante – spectatorul stiind ce se afla inauntru.

In film, sunetul dureaza doar vreo 3 secunde, vreme in care se aude si respiratia precipitata a Anamariei, ciinii care latra afara si televizoarele celor care locuiesc pe palier insa cu toate astea sunetul montat in final de noi e foarte sugestiv. N-am ajuns insa usor la el.

(more…)

IV

In secventa 7, Anamaria coboara scarile unui camin, trece pe linga o studenta spalata pe cap care vorbeste la telefonul public si iese in curtea dintre camine. Trece prin fata unui Mercedes cu numar de 12 B – care nu cred ca se observa – apoi pe sub o bolta si printre doi ciini vagabonzi care au trecut prin cadru fara sa-i fi rugat noi foarte tare dupa care fuge si se urca in acest autobuz.

(more…)

sapou: filmul din mintea mea e mai mare decit filmul de pe ecran. In spatele fiecarui cadru sint atitea amanunte de care imi place sa imi amintesc

cristian mungiu

(more…)

Anul trecut prin mai eram cam deprimat. Urmaream festivalul de la Cannes pe net. Dupa care m-am tiriit pina la Sinaia asa zis sa lucrez. Sa-mi vina ideea cea buna. Aiurea. Am baut tot Guiness-ul dintr-un hotelas de pe Calea Codrului, am profitat de lipsa de acasa sa vad citeva meciuri din campionatul mondial de fotbal insa in afara de citeva texte foarte personale despre cit de bou si mediocru sint, n-am reusit sa scriu nimic mai de doamne ajuta. In cele din urma m-am intors la Bucuresti sa-mi vad copilul – ma simteam foarte vinovat sa cer liniste de artist in conditiile in care frecam duda fara nici un folos pe la munte. […]

(more…)

Preambul: adesea sint intrebat in ultima vreme daca viata mea s-a schimbat. Si zic ca nu. Dar de fapt am impresia ca s-a schimbat intrucitva. Fie si pentru faptul ca scriu rindurile astea intr-un avion.

(more…)